Luna plina.

Nu puteam adormi nici cum si am urcat pe acoperis sa privesc Luna. In seara asta era luna plina, iar lumina ei era atat de puternica incat vedeam totul perfect. Mi-am scos carticica din buzunar si am inceput sa citesc in aerul racoros.

Când tocmai terminase un cântec la chitara , de data aceasta clasică , chitara sa clasică neagră , deşi mai avea una maro deschis pe aceea nu o purta dupa el decât la ocazii , aceea era mai specială , auzi trapa când se deschise şi se oprise brusc privind de după acele lemne depozitate acolo , observând o roşcată , nah , nu-i păsa , privi cerul prea înstelat şi se gândii ce ar mai putea cânta şi de data aceasta.

Am intrat cu chitara dupa mine. Observand celelalte doua persoane Shu incepuse sa latre.
-Gata, am spus mangaindu-l. Zu FuB, Junge!

Am auzit un latrat si m-am intors sa vad de unde vine. In timpul cat citisem mai urcase cineva pe acoperis. Ca un vechi reflex prostesc i-am facut cu mana.

Shu merse catre fata. Am fugit dupa el.
-Hei! am spus. Aici!

Am vazut cainele alergand catre mine si m-am ridicat.
- Salut, spun eu zambind. Ce dragut esti. Cum te cheama?

-Shu, am sups eu privind fata. Si pe mine Miku.

- Oh. Salut si tie, Miku. Ce nume frumos. Mie poti sa imi spui Lizzie. Incantata de cunostinta.

Am facut o plecaciune dand din cap. Shu imi urma exemplul.
-Was machst du hier? am intrebat. Ce faci aici?

- Citeam in lumina lunii. Imi distrug ochii. Voi ce faceti?

-Eu am venit sa... Cant ,am spus zambind. Iar Shu e cu mine peste tot.

- Canti la chitara? am intrebat eu, abia acum observand-o. Poot sa stau cu voi, sa ascult?

-Da... am spus timid. E ok, asa-i Shu?