O plimbare scurta

Nu ma simteam bine si mi-am zis sa iau o gura de aer curat. Padurea era locul perfect pentru asa ceva.
Intrasem de ceva timp in padure, plimbanu-mi picioarele peste pamantul inca umed. Aerul era plin de mirosul brazilor si in jurul meu pasarile cantau nestingherite. Neatenta, am calcat pe ceva, nu stiu ce, care mi-a gaurit talpa sandalelor si mi-a ranit picioarul. M-am Asezat langa un trunchi batran si mi-am dat sandalele jos, studiindu-mi rana.

Fugeam de Shu mancand pamantul.
-Junge!m-am rastit la caine. Stai!

Am auzit galagie in apropiere. Aveam senzatia ca ceva se apropia de mine. "Grozav, asta imi mai trebuia - un animal care sa apara pe langa mine cand nu pot fugi."

-Stai! am strigat eu la caine.
Inainte sa ma ciocnesc in fata o iau in brate si fug cu ea.
-Pfiu! Esti mai usoara ca Bass-ul meu, am ras.

Totul se intamplase prea repede, incat nu am putut nici macar gandi. Miku ma tinea in brate, in timp ce fugea de Shu? Si eu imi uitasem sandalele langa copacul ala... Nu am spus nimic. Nici nu aveam ce sa spun.

Shu latrase zgomotos apoi a plecat spre un nuc batran.
-Gata! am spus fericit

- Deci... am spus eu, incercand sa imi adun mintile. Deci o sa imi explici si mie ce s-a intamplat, nu?

Am lasat-o pe fata jos apoi m-am intins pe iarba:
-Shu s-a suparat pe mine. Atata tot...

- Si ce i-ai facut de s-a suparat? am intrebat, asezandu-ma pe iarba, privind rana din care se scurgea continuu sangele.

-I-am luat mingea... am spus privind sangele.
Am rasuflat usurat inca o data.

- I-ai luat mingea?am intrebat, incercand sa nu pufnesc in ras.
Nu stiam ce sa fac cu rana care deja incepea sa ma enerveze. Cred ca si Miku avea o problema cu sangele care se scurgea din ea asa ca trebuia sa o pansez. "Problemele disperate cer masuri disperate" am gandit eu in timp ce imi rupeam o fasie din tricoul alb cu care sa imi pansez piciorul.

-Yo, Lizzie, ce faci? am intrebat-o vazand ca-si rupe tricoul. N-am nimic!
O priveam foarte serios.

- Nu fac asta pentru tine. Am o gaura in talpa si o sa se infecteze daca nu o bandajez. Si pe langa asta nu mai am nici papuci.

-Of doamne! am spus razand. Hai ca te duc pana acasa... am spus luand-o pe sus.

- Nu! Lasa-ma jos. Am venit pentru o plimbare in padure, oricum. Si nu plec nicaieri fara sandalele alea. Sunt de la sora-mea. M-ar omori daca le-as pierde.

-Deci sandale? am spus mergand catre locul in care am gasit-o. Acele sandale?

- Acele sandale. Dar pot sa merg si singura sa le iau, am spus, ridicandu-ma in picioare si luand-o in aceeasi directie ca si el.

-Of, nu mai poti fi dragut de acum! am spus zambind.

Am inceput sa rad.
- Bine, atunci o sa te las sa fii dragut, o sa ma asez aici si o sa astept. E bine asa?

-Sau te iau pe sus sa-ti cauti singura sandalele! am spus razand si eu

- Daca asta te face fericit... spun eu, oprindu-ma langa el. Faci ce vrei.

Am luat-o pe sus.
-Pana la urma tu ce faceai aici?

- Cred ca... am iesit sa ma plimb. Imi era rau si am iesit sa iau o gura de aer curat.

-Aha, am spus lasand-o jos langa sandale. Si cum te-ai taiat?

- Am calca pe ceva. Ceva ascutit. Foarte ascutit, daca mi-a trecut prin sandale.
Mi-am incaltat sandalele, examinand gaura din talpa.
- E' na'... Si erau sandalele mele preferate.